Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Miercuri, 23 Noi. 2011, 12:22
0
3830

Maestrul care face artă din pânza de păianjen

4448_
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Poveste de viaţă: de la antrenamente cu Ion Moina şi medalii de aur la atletism la picturi unice în lume, din pânză de păianjen, scrie Mesagerul de Cluj.

Ceea ce pentru unii este o simplă mizerie de care încearcă să scape, pentru un artist medieşan este materie primă pentru opere de artă inedite. Este vorba de maestrul Emil Mureşan şi pânzele de păianjen din care-şi ţese creaţiile. În spatele lor se ascunde un om sprinten, în ciuda faptului că are venerabila vârstă de 81 de ani, cu o poveste de viaţă demnă de un roman. A fost sportiv, cofetar şi decorator, dar arta l-a pasionat mereu, l-a ghidat şi i-a adus satisfacţie sufletească.

De la prăjituri la atletism

Emil Mureşan a fost nevoit să muncească de la 15 ani, după ce tatăl lui a fost dus pe front. “Am fost patru fraţi, eu sunt singurul pasionat de artă dintre ei. Fratele meu mai mare era student la Timişoara, iar eu am început să lucrez cam de la 15-16 ani pentru că trebuia să-l întreţină cineva la şcoală”, povesteşte artistul.

Tatăl lui, care înainte de a merge la război avusese o croitorie, lucra pentru un anume Figuli, îşi aminteşte Mureşan. În cofetăria acestuia şi-a făcut el ucenicia. „Era greu să faci atunci o meserie, pentru că toate prăvăliile aparţineau saşilor şi ei nu te prea angajau. Am lucrat trei ani ca ajutor, dar numai până în '48, când a venit naţionalizarea şi i-a luat prăvălia”, povesteşte el. În paralel urma şi Şcoala de Arte şi Meserii din Mediaş şi tot atunci a început să facă atletism de performanţă.

“Locuiam chiar lângă gară unde este şi o pădure şi în fiecare dimineaţă şi seară alergam câte cinci kilometri în pădure şi după-masa făceam antrenament pe stadion. Apoi am ajuns la Cluj, unde am stat aproape o jumătate de an împreună cu profesorul antrenor Arnăutu (Ion Arnăutu – cel care a pus bazele atletismului universitar la Cluj), făceam atletism. Fugeam la 800 şi 1.500 de metri. În 1948 am luat locul trei pe ţară la finală şi am avut multe locuri întâi”, spune artistul care în anul în care a fost la Cluj l-a întâlnit şi pe marele sportiv Ion Moina, multiplu campion național și balcanic la 100 m.

Artă pentru suflet

După ce s-a întors de la Cluj, a început să se ocupe mai mult de pasiunea lui pentru artă. Se căsătoreşte în 1955, iar un an mai târziu are prima expoziţie, la sala Arlos din Mediaş. Au fost expuse lucrările Zorile, dar şi macheta liniei de cale ferată Salva-Vişeu, care include munţii şi toate viaductele şi tunelurile. În 1960 a urmat la Bucureşti Școala de Artă Decorativă şi Design la secţia vitrinier-decorator, după care s-a specializat în ceramică la Şcoala Populară de Artă din Sibiu.

“După Sibiu am început să lucrez serios pentru sufletul meu. De mic aveam înclinaţii spre artă, pentru că făceam multe lucruri manual. Faptul că am plecat la Şcoala de Artă Decorativă şi Design a fost cea mai mare realizare a mea, pentru că acolo am învăţat să fac un decor, tâmplărie, tapiţerie, grafică, butaforie, acolo am învăţat toate specializările care m-au ghidat spre artă”, mărturiseşte Emil Mureşan. 

Pentru că nu avea bani pentru materiale, a început să lucreze cu rădăcini de copac. “Ca să mă iniţiez în artă îmi trebuia foarte multă imaginaţie şi era singura materie primă pe care o puteam lua fără să o plătesc. După prima expoziţie din '56 am avut încă una în '70. După ce m-am însurat, numai Olga ştie cât umblam după rădăcini. Mergeam într-o pădure de aici din apropiere cu securea şi fierăstrăul şi cu cizme şi le aduceam pe spate, murdar de noroi. Oamenii ziceau că sunt nebun. Apoi le tăiam şi le păstrăm formele. Cap de bour, crocodil, dansator, mamut, toate făcute dintr-o bucată, aşa cum au crescut. Eu doar le curăţam”, spune el modest. 

Hora furată

La vremea respectivă, Emil Mureşan a fost unul dintre puţinii care au văzut artă în rădăcinile copacilor doborâţi de vânt sau spălaţi de ploi. Expoziţia din ’70 a fost un succes extraordinar, despre care au scris ziarele vremii: “Asta a fost curiozitatea, faptul că nu sunt lipite sau adăugate. Sunt în total aproximativ 80 de lucrări de acest gen”, spune artistul, care păstrează mândru toate articolele despre el şi munca lui.

Următoarea materie primă pe care a folosit-o a fost piatra. „Mergeam cu bicicleta, găseam o bordură sau o piatră de râu şi o aduceam acasă. Făceam bufniţe, ţărani, ciobani, daci, tot felul de lucruri”, povesteşte el. În următorii 30 de ani a lucrat cu multe alte materiale, ajungând de la rădăcini şi pietre la bronz, inox sau caolină. În cei 60 de ani de activitate a făcut peste 20 de lucrări monumentale – porţi de hotar sau sculpturi în piatră de mari dimensiuni – care au ajuns în mai multe localităţi din ţară. În plus, a mai făcut şi câteva zeci de lucrări expuse în diverse muzee, galerii de artă sau în grădinile prietenilor.

“Prima lucrare monumentală a fost Hora, în bronz. Am făcut-o în urma unui concurs organizat de municipalitate. Era pusă în centru şi după 40 de ani mi-au furat-o. Am făcut în urmă cu câţiva ani alta din inox, cea originală o mai am doar în poze”, mărturiseşte artistul medieşan.

Pânza de păianjen

Artistul recunoaşte că cel mai mare succes l-a avut cu picturile făcute din pânză de păianjen şi spune că i-a venit cu greu să creadă că este singurul artist din lume care s-a gândit să facă asta. “Sunt un om foarte spontan, nu pot sta pe loc. Eu am început cu rădăcini, pietre cioplite, modelaj, lucrări din tablă şi apoi am ajuns la păianjeni. Nu pot sta pe loc. Unii merg numai pe sculptură în piatră, alţii numai pe lucrări moderne, eu am fost polivalent, am încercat în toate”, spune maestrul râzând.

Totul a început în 1998, de la o banală curăţenie de primăvară în coteţul găinilor şi de la o rază de soare care s-a strecurat cumva înăuntru, reflectându-se în ţesătura meticuloasă a unui păianjen. “Aşa culori argintii nu am mai văzut niciodată, era colosal. Când am văzut acele marouri şi griuri şi negru parcă a trecut o săgeată prin mine, parcă a fost un cutremur, mi-am zis că e ceva extraordinar. Am strigat la nevastă-mea să îmi aducă repede un creion şi o hârtie. Am luat pânza în palme, am ieşit din coteţ iar când m-a văzut nevastă-mea mi-a strigat «eşti nebun, ce îţi mai trebuie şi prostiile astea?». Acolo a fost începutul”, povesteşte Mureşan.

Deşi a fost extrem de entuziasmat de descoperirea sa, artistul a aşteptat cinci ani până să arate cuiva lucrările din pânză de păianjen: “Am ieşit prima dată cu lucrările la Zilele Mediaşului şi am expus vreo 50 de tablouri. A fost un succes fantastic”, povesteşte el.

Artă fabuloasă

Emil Mureşan îşi strânge materia primă, respectiv pânzele de păianjen, din satele învecinate, din grajduri şi coteţe, după care le împachetează cu grijă între cartoane. Lucrează migălos cu acul şi penseta şi foloseşte răşină de cireş pentru a lipi pânza fragilă. 

În urmă cu câţiva ani el a început o colaborare cu o agenţie din Turda care a inclus galeria sa din Mediaş în Turul Dracula. Astfel, în fiecare an sute de turişti din întreaga lume îi trec pragul şi rămân fascinaţi de lucrările din pânză de păianjen. O dovedeşte cartea de oaspeţi plină de impresii ale vizitatorilor:

“Sunteţi un vizionar şi suntem norocoşi să vedem ce faceţi! A fost unul din cele mai frumoase momente ale călătoriei. Să întâlneşti o persoană cu atât de multă pasiune şi talent este un dar de la Dumnezeu. Mulţumim, mulţumim, de o mie de ori mulţumim. Vă vom vizita din nou cu familiile noastre pentru a trăi încă o dată experienţa uimitoare pe care ne-o conferă arta dumneavoastră fabuloasă”, scriu Greta Rund şi Ravi Chadka. Lucrările lui din pânză de păianjen au ajuns în Chicago, Berlin, dar şi în alte ţări. “Am mai vândut, dar puţin. Nu prea vreau să vând pentru că ce le mai arăt la oameni? Banii?”, glumeşte artistul.

Onoare fără sprijin

Deşi a fost numit cetăţean de onoare al oraşului, în septembrie 2005, Emil Mureşan mărturiseşte că îşi dorea o cu totul altă apreciere. “Anul trecut am avut peste 400 de turişti, anul acesta peste 200, din toată lumea, Australia, Japonia, China, oameni care nici nu au auzit până acum de Mediaş. Dacă nu erau păianjenii nu veneau. Dar aici nu ai cu cine vorbi. Ei tot zic că vin să vadă cetatea, dar Mediaş nu are o cetate ca la Biertan sau la Sighişoara. Nu avem o galerie de artă, un artizanat. Nu trăieşte cetatea. De aceea nici nu am intrat alături de Sighişoara sau Sibiu în circuitul internaţional”, spune artistul, constatând, cu regret, că cei de la Primărie nu înţeleg că oamenii vor să vadă ineditul.

„Avem o grămadă de pivniţe în centrul oraşului, dar nu sunt folosite pentru nimic. Am cerut şi eu un spaţiu, pentru o galerie care ar fi importantă pentru oraş. Le-am spus că nu am nevoie de niciun ban. Mi-au oferit un spaţiu, cu condiţia să pun intrare cinci lei, care să meargă la Primărie, iar eu să plătesc gazul, lumina şi apa. Păi cum vine asta? Eu să stau să păzesc, să le arăt, plătesc lumina şi apa şi banii din intrare îi iau tot ei?!”, spune el revoltat. Spaţiul în care şi-a expus lucrările şi în care îi primeşte acum pe turişti aparţine companiei Romgaz.

Elza Almasi

Tudor Răvoiu

 

Articole din aceeasi categorie
Consiliul Județean Cluj a anunțat finalizarea lucrărilor de modernizare a Laboratorului de recuperare, medicină fizică și balneologie al Spitalului de Boli Infecțioase.
18 Ian. 2019
13:53
0
Joi, 17 ianuarie, polițiștii din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Forești au identificat și reținut, pentru 24 de ore, un bărbat bănuit de comiterea infracțiunilor de distrugere în formă continuată și
18 Ian. 2019
12:17
0
Poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Câmpia Turzii au desfăşurat o acţiune de menținere a unui climat de siguranţă publică la târgul săptămânal din localitate.
17 Ian. 2019
14:02
1
Pe parcursul anului 2018, Consiliul Județean (CJ) Cluj a emis un număr de 620 de autorizații de construire sau de desființare, în creștere cu 27,6 % comparativ cu anul precedent și 199 de avize ale s
16 Ian. 2019
12:31
3
Polițiștii din Dej au reținut recent patru bărbați, din care trei sunt cercetați pentru furt calificat, iar celălalt pentru tentativă de tâlhărie.
16 Ian. 2019
11:38
0

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide