Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Duminică, 13 Ian. 2013, 09:52
1
6055

„Aurul verde” al Transilvaniei, păzit de străjer englez

Un englez şi trei români de naţionalitate maghiară din Covasna sunt sufletul unui proiect în premieră pentru Transilvania. Proiectul „Transylvanian Wildlife” îşi propune conservarea unuia dintre cele mai mari habitate sălbatice din Europa, situat în Carpaţi.

aurul verde al transilvaniei pazit de strajer englez
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Din anul 2008, de când a început derularea proiectului, Paul White, Barna Bereczki (Barni), Laszlo Gal zis (Laci) şi Balint Botond monitorizează independent şi imparţial fauna sălbatică aparţinând ecosistemului Transilvaniei, protejează animalele sălbatice şi habitatele lor, sprijină comunităţile locale prin dezvoltarea turismului durabil şi iniţiază programe de educaţie privind protecţia mediului în şcolile din zona Covasnei. Munca lor a dat roade, determinându-i pe specialiştii de la National Geographic să vină în pădurile Transilvaniei şi să filmeze un documentar.

În urmă cu 20 de ani, englezul Paul White a venit în Transilvania cu ajutoare pentru câteva spitale şi atunci s-a îndrăgostit de frumuseţile ei sălbatice. “Prima dată când am venit în Transilvania, în anul 1993, am fost în Târgu Secuiesc ca membru al unei organizaţii de prim ajutor, donând mai multe pachete spitalului din localitate şi celui din comuna Ojdula. Acesta a fost primul meu contact cu Transilvania şi zonele împădurite. Mai târziu, am petrecut fiecare weekend în păduri şi munţi, şi în acest timp mi-am dat seama de cât de special şi unic este acest loc”, mărturiseşte Paul White.

Înmulţindu-şi vizitele englezul a intuit pericolele care ameninţă bogăţia „verde” a Transilvaniei şi a hotărât să nu stea cu mâinile în sân şi să acţioneze. “Mi-am dat seama că presiunile financiare ale României, ţară care a intrat într-o piaţă competivă financiară europeană dură, vor conduce la o intensificare a exploatării şi jefuirii acestor resurse naturale rare şi unice. Presiunea asupra faunei sălbatice din cauza degradării pădurilor este evidentă, şi nici braconajul nu ajută la situaţia creată. De aceea am simţit că trebuie să ajut, chiar dacă într-o mică măsură. Aşadar, într-un final, conceptul <<Transylvanian Wildlife Project>> s-a născut în anul 2008”, spune protectorul englez al pădurilor din Transilvania.

Întâlnirea englezului îndrăgostit de frumuseţile Transilvaniei cu Balint Botond, membru al Asociaţie Sportive „SpeoAlpin” din Târgul Secuiesc l-a determinat să revină în ţinuturile care l-au fascinat încă de la primele contacte.

„În anul 2007 Paul White a venit în România, având dorinţa de a se stabili aici, iar în anul respectiv mi-a cerut să-l ajut la înfiinţarea unei asociaţii. Astfel, în anul 2008, Paul a participat la invitaţia mea cu Asociaţia <<SpeoAlpin>> la o drumeţie în pădurile de lângă Ojdula, Covasna, zonă pe care o cunostea şi el, dar nu ca drumeţ, ci ca offreader. I-a plăcut acţiunea şi a început să se gândească să organizeze şi el astfel de lucruri”, afirmă Balint Botond,  cel care i-a unit pe toţi patru într-un nucleu activ.

Fiind membru al Asociaţie Sportive „SpeoAlpin”, Balint Botond avea câţiva prieteni, împătimiţi ai naturii la fel ca el, şi i-a prezentat lui Paul White. „ Am vorbit cu Paul şi i-am făcut cunoştinţă cu Barni si Laci. În timpul său liber, Barni se caţără foarte mult în munţii noştri, prilej cu care face şi fotografii din locurile pe care le explorează, iar Laci, fiind un tracker prin munţii şi pădurile din împrejurimi, încearcă să înţelegă natura mai îndeaproape, petrecând zile întregi în păduri cu sau fără cort, cu bicicleta şi aparatul lui de fotografiat.
Aria de acoperire a proiectului e în prezent în zona Carpaţilor de Curbură, dar cei patru prieteni ai pădurilor şi animalelor sălbatice din Transilvania vor să extindă suprafaţa în anii următori.

„Dat fiind faptul că deocamdată suntem puţine persoane active şi avem resurse limitate, activitatea este restrânsă în zona Carpaţilor de Curbură (Munţii Vrancei, Nemira, etc). Desigur avem ambiţii şi, în acest sens, cu timpul, prin colaborarea cu alte asociaţii, vrem să lărgim aria de acoperire în toate zonele Carpaţilor”, precizează Balint Botond.

Echipei băieţilor i s-a alăturat fotograful englez Victoria Hillman, care a dat o mână de ajutor în pregătirea zonelor de acces, a locurilor de observare a animalelor, a autorizaţiilor, a logisticii, etc.

„Pasiunea mea este de a împărtăşi cu oamenii cum văd eu lumea naturii, în speranţa de a schimba percepţiile oamenilor privind această lume, făcându-i să se bucure de frumuseţile ei şi s-o păstreze aşa intactă”, spune Victoria Hillman pe site-ul Transylvanian Wildelife, fotograful fiind şi om de ştiinţă cu o diplomă în zoologie marină la Universitatea din Wales, Bangor şi cu un master în biologie la Edinburgh Napier University.

Un alt străin care s-a alăturat echipei din Covasna este Peter Thacker, director adjunct al unei şcoli pregătitoare din Marea Britanie şi membru al Royal Geographical Society. Experienţa din învăţământul britanic, l-a recomandat pentru activităţile didactice susţinute pe teme de protecţia mediului cu elevi din şcolile din Covansa. Înainte de cariera sa în domeniul educaţiei, Peter a fost ofiţer de cavalerie în cadrul Royal Guards Dragoon.

Anul trecut, în luna mai, în zonele unde se desfăşoară monitorizarea animalelor sălbatice, a fost prezentă o echipă de studenţi de la universitatea din Cumbria din Marea Britanie. Aceştia  au filmat secvenţe din sălbăticie, sunetele păsărilor, ale animalelor, etc.

Cel mai mare câştig e însă aducerea în Transilvania a unei echipe de specialişti de la National Geographic. „Din 2010, Paul a început discuţiile cu National Geographic privind o colaborare, discuţii care au durat mai mult de jumătate de an. Ne angajam să-i sprijinim în realizarea unui documentar privind animale sălbatice şi biodiversitatea Munţilor Carpaţi. Spre bucuria noastră, aceştia au acceptat propunerea”, explică Bereczi Barna cunoscut între prieteni cu şi „Barni”.

Pe parcursul a doi ani, 2011 şi 2012, fauna şi flora din Carpaţi, mai precis din judeţele Covasna şi Harghita, au fost filmate de faimosul cameraman de la National Geographic Shane Moore care a lucrat la mai multe proiecteprintre care "Planet Earth", cu David Attenborough (BBC); "Deadliest Catch" (Discovery) şi la proiecte de supravieţuire cu Ray Mears.

„Cu cei de la National Geographic am petrecut o perioadă intensă, ore în şir petrecute zilnic în pădure, încercând să atingem toate obiectivele din proiect. Am avut fiecare un rol bine definit, însă cel mai activ a fostGal Laszlo, el conducând practic majoritatea incursiunilor în pădure”, îşi aminteşte Barni.

Colaborarea cu profesioniştii americani a ajutat echipa românească să capete experienţă în activităţile marca „Transylvanian Wildelife Project”. "Am învăţat mult de la ei, în special detalii tehnice privind modalităţile de filmare în diferite habitate, şi sperăm că am reuşit să oferim noi perspective vis-à-vis de ceea ce înseamnă ecosistemul Carpatic şi relaţia oamenilor cu acesta”, spune acesta.

Prin munca celor patru iubitori ai pădurilor transilvănene, fauna şi flora din Carpaţi este subiectul unui documentar de la National Geographic. „ Filmările realizate în 2011 şi 2012 vor sta la baza unui documentar. Fiind constrânşi prin contract, nu putem divulga alte detalii privind materialele filmate. Momentul difuzării documentarului nu este încă stabilită, probabil sfârşitul lui 2013, începutul lui 2014. De asemenea, împreună cu specialiştii americani am stabilit să derulăm şi alte proiecte de acest gen”, adaugă Barni.

Munca celor patru bărbaţi nu e deloc uşoară, dar satisfacţia este că implicarea lor are efecte pozitive asupra pădurilor şi animalelor sălbatice din Transilvania, dar şi pentru comunităţile din zonă.

”Un  episod şocant trăit de mine a fost atunci când am găsit o capcană pusă în pădure de braconieri. Mergeam după nişte urme de mistreţi când am observat o capcană din şnur (cablu metalic) de genul acelora pe care le vedem şi în filmele de supravieţuire de pe Discovery. Am tăiat firele şi am continuat drumul pe o faţă înclinată în pădure, pe poteca făcută de mistreţi, care conducea la un izvor. La un moment dat mi-am dat seama că este ceva suspect, şi am reuşit să scap de o capcană mare cu arcuri în care eram pe punctul să intru”, povesteşte Barni ţinând să precizeze că o astfel de intervenţie a omului în natură, precum cea a braconierilor este ucigătoare.

”Tot ecosistemul este legat. Moartea unei specii atrage dispariţia altora, intrând într-un cerc vicios din care nu mai este scăpare. Defrişările, braconajul şi vânătoarea ilegală contribuie laolaltă la periclitarea vieţii speciilor. Desigur cel mai mare pericol le pândeşte pe animalele mari (râs, lup, urs), şi unele specii de păsări”, explică el.

Barni avertizează că Transilvania poate să rămână în fruntea Europei la capitolul fauna şi floră numai dacă are grijă de habitate şi controlează braconajul şi vânătoarea ilegală.
„În Europa, singurele zone unde au rămas habitate încă sănătoase sunt puţine (Peninsula Scandinavă, munţii Pirinei). Toate laolaltă deţin o cota precum ecosistemele din Carpaţi. Şi aici nu vorbim numai de animale mari, care se bucură de mai mare atenţie, ci şi de un ecosistem întreg, cu toate vieţuitoarele. Turiştii din Marea Britanie care ne-au vizitat au fost vrăjiţi de diversitatea plantelor şi insectelor întâlnite în Transilvania”, conchide Barni.

Balint Botond spăune că în urmă cu mai mulţi ani foarte multe animale sălbatice au fost omorâte în toate ţările din Europa. "Foarte multe animale au dispărut în ţări precum: Marea Britanie, Franţa, Germania, etc. De asemenea, şi în România au fost ucise specii de animale precum lupul, râsul, vulpea, diferite păsări, dar, din fericire, în majoritate au supravieţuit. Faţă de celelalte zone a le Europei România încă stă bine. Totuşi, statisticile din ţară privind numărul animalelor şi starea habitatelor nu este real", spune el.

El a mai adăugat şi faptul că defrişările au un efect negativ în privinţa habitatului animalelor sălbatice. "Având un teritoriu mai mic, animalele nu au spaţiu suficient şi intră în teritoriul oamenilor, adică în sate şi chiar oraşe, astfel afectându-ne şi pe noi", a mai spus el.

Tia Sîrca

Material preluat din cotidianul Transilvania REPORTER

Articole din aceeasi categorie
Reprezentanţii PrimaNatura au iniţiat o petiţie prin care susţin achiziţionarea unui autolaborator de monitorizare a calităţii aerului, fără a mai fi organizat un referendum local în acest sens.
22 Apr. 2018
11:04
1
Deşi au apărut informaţii despre o posibilă poluare prin descărcarea apelor pluviale uzate de pe suprafețele de mișcare în perioadă de timp friguros, Aeroportul infirmă prezenţa acesteia.
22 Apr. 2018
10:15
2
Aflat în prezent în ruină, castelul care a aparținut contelui Mariaffy, din comuna mureșeană Sângeorgiu de Mureș, va fi reabilitat cu fonduri europene.
20 Apr. 2018
15:43
1
Poliţiştii gherleni au pus în aplicare un mandat de perchiziţie domiciliară, iar în urma acesteia au reţinut un bărbat de 24 de ani din Dej care este acum cercetat pentru furt calificat.
20 Apr. 2018
14:43
0
Deși edilii au cerut rezolvarea problemelor cauzate de alunecările de teren din Gorj, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență au aprobat o singură intervenție.
20 Apr. 2018
14:13
0
Ca să-i convingă să nu mai plece din țară, un primar dintr-o comună gorjeană vrea să le ofere tinerilor bani.
20 Apr. 2018
14:06
0

Post new comment

Comentarii

Din punctul meu de vedere este vital sa punem bariere hotilor si vanatorilor. Tot ce avem de facut este sa lasam natura sa-si urmeze cursul nestingherit, nu trebuie plantat sau hranit nimic, doar sa lasam natura in pace pastrand distanta fata de aceasta bogatie incomensurabila mostenita de la stramosii stramosilor nostri. Sa o privim, sa o admiram si sa punem hotar in fata primitivilor inarmati cu drujbe, capcane si pusti, asta e tot ce avem de facut.

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide