Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Sâmbătă, 08 Sep. 2012, 09:20
1
8768

Mirajul Occidentului. Românii pleacă să facă bani şi se întorc cu buzunarele goale

Pentru o viaţă în ţările dezvoltate ale Europei, precum Anglia, Germania, Franţa sau Olanda, este nevoie de multă şansă, acestea având o politică migratorie mai puţin permisivă. De aceea, destinaţiile cele mai frecvente ale tinerilor români sunt în continuare Italia şi Spania.

mirajul occidentului.romanii pleaca sa faca bani si se intorc cu buzunarele goale
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Sunt două ţări care resimt din plin criza economică, nereuşind să ofere locuri stabile de muncă nici măcar conaţionalilor, dar care sprijină consistent migraţia dinspre Europa de Est. Motivul este simplu şi lesne de înţeles: forţa de muncă este mult mai ieftină, deoarece românii, sârbii, bulgarii sau albanezii nu emit niciun fel de pretenţii şi se mulţumesc să câştige, chiar la negru, un salariu de puţin peste 500 de euro în multe cazuri, oricum mult peste ce puteau obţine în ţara natală. Cele mai dese cazuri de muncă la negru se întâlnesc la femei, care în marea majoritate lucrează pentru familii, având grijă de bătrâni, iar în acest caz nici măcar nu se pune problema unui contract de muncă.

Documentaţi-vă bine înainte!

Majoritatea celor care aleg să părăsească România nu o fac prin intermediul unei agenţii de plasare a forţei de muncă. Pur şi simplu merg pe principiul că „am prieteni acolo, lor le merge bine şi o să mă ajute şi pe mine să-mi găsesc ceva”. Deşi în unele cazuri funcţionează şi această metodă, de cele mai multe ori, odată ajunşi acolo, tinerii se lovesc de imense bariere în a reuşi să se angajeze.

Italia este ţara unde s-au întâlnit cele mai multe cazuri de acest gen, iar exemplele sunt cât se poate de grăitoare. Dacă cei care au prins „valul” migraţiei în masă din 1990 şi până la începutul anilor 2000 au fost mai norocoşi şi au reuşit să adune sume frumuşele de bani, cei care ajung acum în Peninsulă întâmpină reale dificultăţi.

Clujeanul Mihnea Socală a ajuns în Bari anul trecut. Avea un prieten acolo, care lucra la o fabrică de încălţăminte, iar şeful îi promisese că există un loc şi pentru el. „Era totul stabilit, urma să încep munca. Când am mers să discut cu şeful, mi-a zis că el nu mai vrea să angajeze români, îi ajung cei peste zece pe care-i are în firmă. M-a întrebat într-un mod arogant dacă mai suntem în România, că se pare că toţi mergem în Italia. Ştiam şi limba, i-am răspuns că am venit deoarece mi s-a spus că există un loc şi mă va angaja. Mi-a zis să nu mai cred tot ce zic alţii. Apoi a urmat o perioadă de patru luni în care umblam cu CV-urile în mână şi nu mă băga nimeni în seamă. În cele din urmă m-am angajat într-un bar, proprietatea unui român”, povesteşte tânărul în vârstă de 27 de ani.

Reticenţa italienilor în ceea ce-i priveşte pe români se leagă de faptul că de multe ori comportamentul acestora lasă de dorit, iar lipsa profesionalismului multora dintre noi îi face să nici nu ne bage în seamă.

Nicio taxă plătită la stat după patru ani de muncă

Ovidiu Bozga a emigrat în Italia, la Padova, în urmă cu şapte ani. La început s-a confruntat şi el cu problema locurilor de muncă, iar ulterior a reuşit să se angajeze la o firmă de curierat rapid. A muncit patru ani acolo, până când a simţit că ceva nu e în regulă. Unii dintre colegii săi începuseră să aibă dispute cu şefii din motive financiare şi a taxelor către stat.

„Aveam salariul mai mic decât italienii angajaţi la firmă, dar asta nu m-a oprit să muncesc şi să-mi fac treaba cât pot eu de bine. La un moment dat, m-am gândit că ar fi bine să verific dacă sunt la zi cu taxele la stat, pe care ar fi trebuit să le plătească angajatorul şi de care nici nu m-am preocupat, nefiind treaba mea. Aflasem cu stupoare că de patru ani, nici măcar un euro din ceea ce reprezintă contribuţii, nu a fost plătit către stat. Atunci a început nebunia, nici până în ziua de azi nu am rezolvat problema asta, deoarece vorbim de ordinul miilor de euro. Le-am explicat celor de la finanţe lucrurile, dar pe ei până la urmă îi interesează doar să-şi recupereze banii”, dezvăluie Ovidiu.

Comunitatea de români e cea mai dezbinată

Nordul Italiei este zona unde numărul de români creşte de la an la an. Mai aproape de ţara noastră şi cea mai dezvoltată, zona de nord a ”Cizmei” face şi ea cu greu faţă imigranţilor din partea răsăriteană a continentului. Nu există sătuc în care să nu existe români, indiferent dacă locuiesc sau nu cu forme legale.

Potrivit legii italiene, fiecare străin, membru al comunităţii europene, este obligat ca după trei luni de la data primului contract de muncă, să-şi depună actele pentru a obţine rezidenţa italiană. Totuşi, acest lucru se întâmplă extrem de rar, majoritatea ignorând această cerinţă. De asemenea, cei care preferă să muncească la negru în detrimentul unei forme legale sunt tot mai mulţi. Nona Evghenie este o româncă originară din Târgu Neamţ, care de trei ani este consilier local la Padova. Printre activităţile sale de bază se numără rezolvarea problemelor comunităţilor de străini din oraş.

Aceasta explică şi unul dintre motivele pentru care românilor le este greu să se adapteze şi nu reuşesc să-şi găsească locuri de muncă stabile: „Am lucrat cu zeci de comunităţi de străini din oraş. Vă pot spune cu toată sinceritatea că românii sunt cei mai dezbinaţi. Am rămas surprinsă să văd chinezii, albanezii, bengalezii sau indienii, cât de uniţi pot fi şi cum trag toţi pentru acelaşi scop. Mulţi dintre români nu au nici cea mai vagă idee despre ce drepturi au, care le sunt obligaţiile şi ce trebuie să facă pentru a fi în legalitate cu actele. Aşadar, e şi vina lor, pentru că e uşor să zici că italienii sunt rasişti şi nu-i suportă pe români, dar au şi ei dreptatea lor”.

Lanţul prietenilor şi cum e într-o tabără

Relu Guran este un tânăr de 32 de ani, are o nevastă care nu lucrează şi doi copii mici. El este unul dintre cei care tot pleacă şi vin din Italia, Spania, Portugalia prin lanţul ”prietenilor”. În primul rând că a plecat pur şi simplu, după unul din sat care zicea că ştie el unde şi cum să-l ducă, vor munci câteva luni şi vor câştiga cât să trăiască un an. Au ajuns undeva în Sudul Spaniei, era noapte şi au tras într-un camping improvizat, erau numai români acolo.

Mulţi aveau familii, corturile pline de copii, rufe întinse la uscat şi o forfotă care nu se potolea nici noaptea. Cineva i-a întrebat dacă nu vor să mănânce. Lui îi era foame, la fel şi colegului. I-au întins un pachet cu cârnăciori subţiri, înfăşuraţi în folie şi o baghetă. „2 euro!”, a auzit pe cineva zicând din întuneric. A scos banii şi i-a dat, dar el credea că e aşa, un fel de omenie pentru nou veniţi.

Dimineaţa i s-a întâmplat la fel cu cafeaua. Şi ea era de cumpărat la cort. O serveau romii cu 50 de cenţi cana. În fiecare zi soseau grupurile, specializate în aprovizionarea de tabără, cu pachete de carne, cafea, brânzeturi, chiar şi pungi întregi de cafea. Le vindeau mai ieftin decât erau în magazin şi toţi românii din tabără de la ei cumpărau ca să mănânce sau să trimită pachete acasă. A fost nevoie ca un vecin să-i explice, apoi a şi văzut, cu ochii lui, ce se întîmpla, cum procedau bandele de furnizori.

Ziua intrau prin magazine, de obicei femeile rome făceau asta, dar li se alătura şi câte un român. Aveau la ele ace sau se foloseau doar de unghii. Puneau mâinile pe pachetele de mezeluri, brânzeturi, semipreparate sau cafea şi le înţepau. Apoi plecau. Dar spre seară se postau la o distanţă apreciabilă de tomberoanele de gunoi ale magazinului. După ce lucrătorii din interior făceau o triere a alimentelor şi le duceau la gunoi, năvăleau bandele de furnizori. Luau tot. Şi alimentele gata să expire, dar şi pe cele devidate de oamenii cu ace de mai devreme. Se întorceau pe întuneric în tabără, numai bine ca să vîndă şi să mănînce ce capturaseră.

Relu a stat mai bine de o săptămână fără slujbă. Apoi şi-a găsit împreună cu alţi doi confraţi o fermă unde trebuia să culeagă măsline. Nu era greu cu adevărat, băieţii ca Relu munciseră şi trăiseră la ţară, unde tăiau lemne în pădure, săpau şi culegeau cîmpurile, nu făceau nazuri. Dar îl speriau şerpii. Colcăia livada de şerpi şi ea se întindea pe dealuri departe de orice casă locuită unde ai fi putut cere ajutor. Noaptea visa cum îl pândesc şerpii, îl înţeapă şi el cade acolo, moare în chinuri nebune, neştiut de nimeni. Nu era înregistrat niciunde în Spania, nevasta aproape că nu putea silabisi localitatea unde era el, iar cei din tabără erau obişnuiţi cu plecările şi dispariţiile oamenilor din jur. Cine s-ar fi preocupat de el? Tabăra era oricum un purgatoriu din care ori ajungeai în rai, adică acasă cu buzunarele doldora de bani, ori în iad, cu hoitul uitat prin te miri ce hăţişuri.

După ce au cules livada de măslini, proprietarul a început „să facă gât” şi să nu mai recunoască la cât s-au înţeles. Au smuls cu greu jumătate din sumă, un pic mai mult decât le trebuia ca să vină înapoi acasă. Acum lucrează ca zilier, în România. În sat nu prea ai multe variante. Paznic la discotecă, om la pompa de benzină sau poştaş. Dar, momentan, toate posturile sînt ocupate. Pentru Relu, viitorul nu arată nicicum, nici aici, nici acolo. Cînd pleacă îşi face speranţe că va da lovitura, dar tot ce se întâmplă la sfârşit este că a mai trecut un pic din viaţa lui.

Efectele migraţiei în masă

Sociologul Ioan Hossu explică efectele pe care le are asupra ţării faptul că tot mai mulţi tineri aleg să părăsească România. Acesta spune că pe lângă efectele economice negative pe care le crează, există şi o mică parte pozitivă: „Pe de-o parte se accentuează pierderile demografice de după 1989, iar în al doilea rând se destabilizează piaţa forţei de muncă. Dacă ne gândim şi la faptul că mulţi pleacă definitiv, vorbim şi de deteriorarea sistemului de pensii. Printre efectele pozitive ar fi infuzia de capital pe care românii plecaţi afară la muncă o fac în ţară, dar procentul este mic. Emigrarea în masă este consecinţa unui sistem socio-politic destul de precar şi nu e îmbucurător deloc ce se întâmplă”.

De asemenea, Hossu este de părere că nici proaspeţii absolvenţi de liceu nu sunt de condamnat pentru faptul că se arată total dezinteresaţi de promovarea Bacalaureatului. „Şi olimpicii acceptă burse la universităţi de prestigiu din afară deoarece nu-şi văd viitorul aici. Au şi absolvenţii de liceu dreptatea lor, deoarece diploma nu rezolvă nimic, poţi avea N certificări şi perspectiva locurilor de muncă e tot sumbră. Vestul nu e tocmai o rezolvare, vedem situaţia Spaniei, cu şomaj de 25%, 30% în rândul tinerilor, economia franceză cade, Irlanda sau Italia sunt în aceeaşi situaţie. La urma urmei, depinde de strategia de supravieţuire a fiecăruia”, a declarat sociologul.

Ruxandra Hurezean, Robert Gal-Pal

Articole din aceeasi categorie
Planetariu Mobil revine la Cluj-Napoca, în perioada 14 – 17 aprilie 2019 cu un spectacol nou "Jumatate de secol de la primul pas pe Luna".
21 Mar. 2019
12:34
0
În cadrul programului de lucrări ce vizează îmbunătățirea infrastructurii rutiere a judeţului, Consiliul Județean (CJ) Cluj a demarat pe drumul judeţean DJ 103M Vâlcele – Rediu - Aiton o serie de lucr
21 Mar. 2019
11:50
0
Asistența Individuală Integrată (AII) reprezintă cea de-a doua etapă a Programului de Prevenție a Diabetului Zaharat de Tip 2 și a Bolilor Civilizației, „înCerc“, un program unic în România, care își
21 Mar. 2019
08:30
0
Gazda ceremoniei de premiere va fi comisarul european Mariya Gabriel, alături de alți lideri ai statelor membre și va avea loc în dimineața zilei de 21 martie, începând cu ora 10.35.
20 Mar. 2019
11:41
0
Săptămâna 11-17 martie a fost dedicată controalelor T.I.S.P.O.L. Seatbelt (acțiunile Poliţiilor Rutiere din Europa, vizând purtarea centurilor de siguranţă de către ocupanţii maşinii).
19 Mar. 2019
08:30
0
Ministerul Turismului a lansat noul clip de promovare a Romaniei ca destinatie pentru 365 de zile de vacanta pe an, care cuprinde imagini reprezentative pentru toate formele de turism din tara.
18 Mar. 2019
15:17
0

Post new comment

Comentarii

Erea si de asteptat. Nimeni nu mai angajeaza Romani , "bronzatii" s-au luptat cu toate puteriile lor care le-au stat la dispozitie , sa fie considerati toti Romanii drept puturosi , hoti si violatori. Asta datorita unui Presedinte romanesc care a declarat, cu ocazia umplerii inchisoriilor in strainatate cu "bronzati", ca toti rromii sunt romani.

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide