Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Sâmbătă, 15 Sep. 2012, 09:30
3
4104

Pata u(Rât)ă de pe obrazul clujului

În vara aceasta, toate rampele de gunoi ale tuturor oraşelor din judeţul Cluj au ajuns să fie închise. După 22 de ani, timp în care autorităţile au ştiut că modul în care se depozitează gunoiul nu este corect, s-a ajuns la o măsură radicală, iar asta le-a prins din nou cu temele nefăcute.

pata urata de pe obrazul clujului
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Localităţilor româneşti li s-a interzis prin lege să mai ducă gunoiul la marginea oraşului, să-l răstoarne pe câmpuri, să polueze aerul, apa, să polueze viaţa. Şi să se prefacă în continuare că trăiesc civilizat.

Când un ziarist din Basel a venit şi a făcut o radiografie necruţătoare a oraşului nostru spunând că aici se investeşte în stadioane, dar stăm cu un munte de gunoi la margine, Clujul s-a supărat. Opinia publică a sărit enervată: avem mai mult decât o groapă de gunoi, suntem mai mult decât atât! Dar dacă este aşa, haideţi să vedem de ce n-am rezolvat timp de două decenii problema „neînsemnată” precum gunoiul pe care-l facem: cîteva zeci de tone pe zi pe oraş. Iar problema gunoaielor nu este doar a Clujului, ci a întregii ţări.

„În centru există locuri frumoase; pe parcursul anului studenţesc trăiesc aici aproximativ 100.000 de studenţi. Dar cu cât te îndepărtezi mai mult de centrul oraşului, cu atât mai mare e sărăcia. În faţa unui bloc sărăcăcios, poţi vedea un câine care zace mort pe stradă şi un morman de gunoi. Cţiva copii se joacă, alergând după fluturi printre nişte deşeuri de automobile părăsite. Două fete tinere curăţă un covor pe care doresc să îl vândă. Sau probabil pe care sunt nevoite să îl vândă. „Mexico City“ este poreclit cartierul în care aproape nimeni nu are un loc de muncă. Oamenii trăiesc aici pe stradă sau în construcţii improvizate din fier vechi ori cocioabe din lemn, ca în Africa de Sud. Apa curentă şi sursele de energie electrică sunt lux”, relatează corespondentul cotidianului Blick despre Cluj

Directivele UE cu privire la depozitarea deşeurilor au început să curgă de prin 2002 încoace. Abia în 2005 România le-a introdus în legislaţia internă şi a trebuit să mai treacă alţi şapte ani pînă când s-au luat măsurile prevăzute acolo. Dar nici acum, când s-au aplicat restricţiile cu privire la depozitarea gunoiului pe rampele vechi, nu avem în locul lor niciun depozit care să respecte normele europene.

Practic, rampele vechi s-au închis pentru că nu mai era posibilă amînarea termelor, dar nu avem construit, încă, niciun depozit nou. Gunoiul se plimbă prin tot judeţul ca să ajungă pe o rampă provizorie, care nici ea nu are toate avizele. Sau este dus în alte judeţe.

În anul 1993 am scris primul reportaj din presa clujeană despre groapa de gunoi a oraşului. Descopeream acolo o comunitate de romi, cam 14 familii de toate, care se înfiripa pe lîngă gunoaie, trăind din ce agoniseau, trăind prost. Rampa însăşi, chiar şi fără romi era un pericol, un poluator extraordinar. Când se aprindeau gunoaiele, fumul devia avioanele spre aeroportul din Târgu Mureş.

Autorităţile îi spuneau ceaţă. Am crezut că semnalul din presă va fi urmat de vreo măsură. Dar au trecut anii şi rampa a rămas în continuare un focar de infecţie , o rană deschisă pe obrazul oraşului. Nu respecta normele de mediu, dar nici pe cele sociale: comunitatea de romi a crescut ca o cangrenă, acum are peste 2000 de familii.

Din când în când, de acolo, din Dallas (cum i se spune), vin veşti proaste. O fetiţă a fost strivită de o maşină de gunoi. În 8 iulie anul acesta. În februarie acum doi ani, altă femeie. Cad ca muştele, victime ale mizeriei din care speră să se hrănescă. Autorităţile au spus: n-avem ce să le facem!

Deşi vechea rampă de gunoi din Pata Rât s-a închis în 2010, alta, provizorie a luat naştere în locul ei, imediat lângă. S-a ridicat din mizerie, cu romi cu tot pe spinarea ei, cât ai clipi. Imre Lenka, director al Gărzii de Mediu din Cluj, spune că nici aceasta nu are toate avizele necesare, dar că urmează să i se completeze dosarul cât mai curând. În noua Pata Rât se aduce acum gunoi din toate oraşele şi localităţile judeţului, mai puţin Huedinul, care-l transportă undeva mai aproape, la o groapă din Aleşd. Şi Gherla, care şi-a făcut o rampă provizorie proprie.

În iulie 2011, pe când preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj era Alin Tişe, s-a semnat contractul pentru un proiect câştigat din fonduri europene pentru construirea unui depozit de deşeuri la Vâlcele (zona Tufele Roşii) şi a trei staţii de transfer cu drumurile aferente lor. Una la Gherla, una la Huedin şi una la Mihai Viteazu. Valoarea totală a proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor se ridică la peste 40 de milioane de euro. Dar, de atunci şi până acum, pe teren, lucrările aproape că n-au evoluat deloc.

Între timp, gunoiul scapă din plasa legii. La Câmpia Turzii, deşi rampa s-a închis în 16 iulie, noapte de noapte, ne spune Daniel,  paznic al unui domeniu din apropiere, trec maşini şi căruţe care mai duc încă gunoi pe rampa teoretic închisă.

„Închisă pe sărăcia, zice omul, că noaptea cară toţi acolo. Ce, vă închipuiţi că sunt proşti să cheltuie benzina să-l ducă la Cluj?”. La fel spune şi Adriana, o tânără revoltată de faptul că nu se poate sta de miros şi fum de la groapa respectivă: „Aproape că nu e zi în care să nu se aprindă gunoiul! Fiindcă e atât de aproape de locuinţe, practic în spatele caselor, tot fumul vine în oraş. Nu poţi respira, nu poţi deschide geamul, nu poţi usca rufele. Trăim, de ani, un coşmar. S-a spus că s-a închis rampa şi că duc gunoiul la Cluj. Dar atunci, ce fac noapte de noapte cu maşinile pe gunoi? Când am întrebat la SLCIAS (firma locală de salubritate nota red.), au spus ca fac sortarea gunoiului. Acum, după ce rampa e plină, şi noaptea? Ce sortare faci noaptea?”

Maria este stăpâna unui palat construit  lângă groapa de gunoi. Palat pur şi simplu. Despre care soţul ei spune că nu este, aşa cum au spus unii, făcut din gunoi, Doamne fereşte! „Păi, gunoi atât de bogat avem noi?!” Doamna Maria stă în capul scărilor palatului şi povesteşte scârbită cât are de îndurat cu mirosul de gunoaie din spatele vilei ei. Oricât ar vrea, nu poate scăpa de duhoare. E ca un blestem. Şi-au făcut casă cu atâtea ferestre şi nu pot deschide una! Şi ea recunoaşte că vede adesea, seara, noaptea, cum trec maşinile de gunoi spre groapa la care se ajunge chiar pe lângă curtea palatului.

La pensiunea de alături, Milexim, Cristian ne mărturiseşte că nu se deschid ferestrele niciodată. Iar clienţii sunt avertizati să nu o facă. Au aer condiţionat în interior şi multe, foarte multe flori în afară, pe terasă şi pe alee. Ca să oprească aerul fetid, să fie un filtru în calea fumului de la groapă.

Viceprimarul din Câmpia Turzii recunoaşte că problema rampei le dă prea mult de furcă. Zilnic, aproape, se duc pompierii acolo să stingă focurile, se consumă apă, combustibil, iar oraşul e înecat în fum pentru că toţi curenţii de aer vin dinpre Turda spre Câmpia, exact pe linia gunoiului.

„Chiar ieri (vineri, 7 august – n. red.), spune viceprimarul Dorin Lojigan, primăria a semnat un contract pentru paza rampei. Vor fi câte trei oameni în două schimburi. Încep lucrul imediat ce li se face un instructaj, nu poate dura mai mult de câteva zile. Am optat pentru pază din două motive: să nu se mai dea foc şi să nu riscăm amenzi dacă se mai depozitează acolo. Deşi, sincer vă spun, din moment ce rampele vechi vor fi ecologizate printr-un proiect coordonat de Consiliul Judeţean, după mine, ele ar trebui să fie în ograda lor, responsabilitatea lor!”

Reprezentantii firmei de salubritate SC  SLCIAS au negat de fiecare dată acuzaţiile şi transmit că rampa nu mai este funcţională, se afla sub pază (?) şi nu se mai aduc gunoaie din alte localitati: nu ne jucăm cu aşa ceva, spun ei, amenzile sunt considerabile!

Amenda cea mai mare pe care a dat-o Garda de Mediu până acum este de 10.000 de lei pentru firma Salprest din Cluj, pentru extinderea neconformă a rampei provizorii de aici.
Deşi, teoretic, taxa pentru gunoi la Câmpia Turzii ar fi trebuit să crescă din 16 iulie, pentru că, transportul la Cluj presupune consum în plus de benzină şi plata suplimentară a şoferilor, viceprimarul spune că încă nu s-a luat hotărârea şi nici nu  a văzut vreun proiect în acest sens, poate la sfârşitul lunii... Acum  se plătesc tot 5 lei de persoană, iar viceprimarul oraşului nu ne poate explica cine plăteşte costurile suplimentare.

Rampele vechi vor intra, însă, în procesul de ecologizare printr-un proiect din fonduri europene pentru care Consiliul Judeţean organizează licitaţii, semnează contractele şi supraveghează lucrările. În urmă cu un an şi jumătate a fost lansat anunțul de intenţie pentru organizarea unei viitoare licitaţii. Contractul prevedea efectuarea unor lucrări de „rambleiere și de asanare a terenului, protecția mediului și reabilitare ecologică” după cum putem vedea pe un site de licitaţii publice. Proiectul prevede închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme din Câmpia Turzii, Dej, Gherla, Cluj-Napoca, Turda şi municipiul Huedin.

Durata limită a contractului este de 19 luni de la data de emitere a ordinului de începere a lucrărilor, la care se adaugă perioada de notificare a defecţiunilor de 24 de luni. Valoarea estimată, fără TVA, este de 51,4 milioane de lei, valoarea estimată în euro fiind de 12,4 milioane. Sursa de finanţare este Fondul European de Dezvoltare, bugetul de stat şi bugetul local. Evident că orice acţiune legată de ecologizarea rampelor locale nu putea începe înainte de închiderea lor, iar realitatea ne arată că nici după închiderea lor nu s-a mişcat nimic. Pentru asta mai trebuie să aşteptăm, conform contractelor, cel puţin 19 luni.

Termenul limită... nelimitat!

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca a dat un termen de funcţionare indefinit pentru rampele provizorii: până la finalizarea staţiilor de transfer, ceea ce pare de neînţeles şi pentru reprezentanţii Gărzii de Mediu.

„Activitatea de stocare temporară a deşeurilor va fi sistată odată cu deschiderea primei celule a noului depozit conform. Facilitatea de stocare temporară a deşeurilor a fost posibilă doar cu condiţia creşterii procentului de colectare selectivă a deşeurilor şi de diminuare a cantităţii de deşeuri depozitate pe depozitul temporar. ARPM Cluj-Napoca a emis pentru SC Salprest Rampă Autorizaţia de Mediu nr. 261 din  2.08.2012,  pentru activitatea de recuperare a materialelor reciclabile”, a fost răspunsul ARPM la o solicitare.

Iar comisarul şef de la Garda de Mediu, Imre Lenka, se recunoaşte nedumerită de un astfel de termen: „N-am mai întâlnit aşa ceva şi nu ştiu de ce au dat termenul de valabilitate pînă la terminarea staţiilor şi nu un termen fixat în timp. Practic, nu există în acest caz o presiune pe autorităţile locale să acţioneze rapid, iar noile rampe provizorii pot deveni la fel de nocive ca şi cele vechi în câţiva ani. Cu alte cuvinte, în loc să curmăm răul şi cheltuirea banilor, îl prelungim şi, cu unele lucruri, o luăm de la capăt.”

Material preluat din cotidianul Transilvania REPORTER

 

Articole din aceeasi categorie
Polițiștii de la Secţia 8 Rurală Huedin, Posturile de Poliţie Comunale Mărișel și Beliș, au organizat o acțiune pentru prevenirea delictelor silvice.
17 Noi. 2017
17:10
0
În urma probatoriului administrat, polițiștii rutieri din Turda au dispus reținerea unui bărbat care a fost depistat în trafic sub influența alcoolului, dar și a unor substanțe cu efecte psihoactive.
17 Noi. 2017
16:48
0
O femeie, de 50 de ani din Baciu, judeţul Cluj, a plecat de la domiciliu din luna septembrie și nu s-a mai întors.
17 Noi. 2017
16:40
0
Șoferii clujeni nu se mai sperie nici măcar de amenzi. Fac orice pentru un loc de parcare, inclusiv să ocupe, abuziv, locurile destinate persoanelor cu dizabilități.
17 Noi. 2017
12:16
8
Arme, telefoane mobile sau bijuterii au fost ridicate de polițiștii clujeni care au reușit să destructureze un grup infracțional "specializat" în înșelăciuni prin metoda accidentul.
17 Noi. 2017
11:23
0
33 de ateliere de reparaţii auto, dezmembări auto și vulcanizări care funcţionează în Cluj-Napoca au fost controlate de polițiștii locali în această săptămână.
17 Noi. 2017
09:57
1

Post new comment

Comentarii

Sunt aprox. 2.000 de persoane în preajma rampei, în patru așezări relativ distincte, nu 2.000 de familii. Chiar și cu 2.000 de persoane, Pata Rât e cel mai mare ghetou din Europa din jurul unei gropi de gunoi. Detalii despre Pata Rât și încercări ale societății civile pentru a alerta opinia publică și autoritățile cu privire la problemele din zonă găsiți pe http://gloc.ro/

"Se lucreaza intens"de vreo 10 ani amice!!!!Sper ca ai inteles ironia!Nu are rost sa-mi ridici in slavi autoritatile locale ca nu are nici un sens!! "NISTE IMPOTENTI"!!!

Prezentarea situatiei actuale in mod trunchiat, adica doar ceea ce este negativ, este un mod de manipulare. Se lucreaza intens la statia de preluare si sortare a deseurilor din Cluj-Napoca. Aceasta va respecta toate normele, chiar si cele mai pretentioase din lume. Nu ati spus un cuvant despre acest lucru!
Si sa va mai credem?...

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide