Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Sâmbătă, 18 Mai. 2013, 16:19
8
6871

Marius Rotar, cercetător: Cremaţia este o utilitate şi porneşte de la fenomenul urbanizării

O dezbatere necesară: înhumare sau incinerare? Cremaţia este o temă care devine de actualitate în aglomerările urbane din ţara noastră unde criza locurilor de veci se acutizează. Dacă în alte colţuri ale lumii tradiţia dictează ca trupul celui trecut în nefiinţă să fie ars, în ţările cu religie predominant ortodoxă, cum este şi ţara noastră, ideea cremaţiunii nu este îmbrăţişată cu uşurinţă, deşi sunt voci care spun că Biblia nu incriminează această practică. Marius Rotar a început în 2006 să cerceteze istoria cremaţinunii în România, prima dintre ţările cu religie predominant ortodoxă unde s-a construit un crematoriu uman, încercând să afle dacă incinerarea, un subiect aproape tabu în zilele noastre, era preferată de oamenii care făceau parte din elita societăţii sau era pur şi simplu un serviciu la care comunitatea a început să apeleze din aceleaşi motive pe care le avem şi noi astăzi – creşterea populaţiei şi lipsa locurilor de veci.

marius rotar cercetator crematia este o utilitate si porneste de la fenomenul urbanizarii
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

La Cluj, ideea construirii unui crematoriu uman în Cimitirul Mănştur a născut controvesre. 100 de clujeni care locuiesc lângă cimitir au fost scoşi în strada de un fost deputat rămas acum fără funcţie. Primele proteste au început anul trecut, oamenii spunând că acel crematoriu este poziţionat mult prea aproape de blocurile în care locuiesc şi că vor fi deranjaţi de fum. Construcţia crematoriului a rămas deocamdată doar în stadiul de proiect. Asta în condiţiile în care firma care vrea să construiască crematoriul în Cimitirul Mănăştur a câştigat un prim proces cu Primăria Cluj. Trebuie spus că studiile de mediu atară că o motoretă poluează mai mult decât un crematoriu.

Marius Rotar este cercetător istoric la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi autorul primei lucrări din istoriografia românească dedicată morţii – „Moartea în Transilvania în secolul XIX”. De asemenea, Marius Rotar este autorul primei istorii a cremațiunii moderne în România, cercetarea sa fiind publicată la editura Univeristăţii Cambridge sub titlul "History of Modern Cremation in Romania".

Reporter: Există o istorie a cremaţiunii în România?

Marius Rotar: Primul crematoriu modern din Europa, pentru că incinerarea antică este total diferită, apare la Milano, în Italia, în anul 1874. La noi, în a doua jumătate a secolului XIX, în anul 1867, încep să se propage ideile cremaţiunii umane. Acestea sunt susţinute în special de către doctori, dar nu se răspândesc foarte tare. În 1873, după epidemia de holeră, medicul Simion Stoica este unul dintre cei care susţin incinerarea. În Transilvania, despre cremaţiune vorbeşte prima dată doctorul Gheorghe Vuia, în 1874, la o disertaţie a „Astrei” care a fost publicată în „Albina” şi în „Revista Transilvania”. În acea vreme se susţinea incinerarea pe considerente medicale, este vorba despre „teoria miasmică” (a contagiunii şi care se referea la boli precum holera sau ciuma - n. red.). Dar în momentul în care apare „teoria germenilor”, a lui Louis Pasteur, medicii nu mai susţin cu atâta vehemenţă ideea cremaţiunii. Totuşi, după primul război mondial, în anul 1923, în data de 7 martie, se fondează societatea „Cenuşa”, societate care susţine şi propagă cremaţiunea umană. Această societatea s-a deschis cu sprijinul Primăriei Bucureşti, iar în cinci ani reuşeşte să pună pe picioare primul crematoriu uman din România şi primul dintr-o ţară cu religie predominant ortodoxă. În Rusia, de exemplu, în anul 1922, s-a deschis la Petrograd un crematoriu, dar nu a funcţionat decât câteva luni. Apoi, în 1927 se deschide un altul la Moscova, dar acolo cremaţia era un instrument prin care statul a încercat să disloce anumite comportamente tradiţionale şi să lovească, în principal, în Biserica Orodoxă. La noi nu a fost cazul. Era o iniţiativă venită din interiorul societăţii şi nu impusă de către stat. Motivaţia a fost creşterea populatiaţiei Capitalei. În 1930, de exemplu, în Bucureşti erau 75.000 de locuitori. „Cenuşa” a fost formată de către elită. Patru primari au susţinat crematoriul. Preşedinte al societăţii a fost pentru multă vreme dr. Ion Costinescu, care a fost primar al Bucureştiului şi de două ori ministru al Sănătăţii. În 1923 societatea avea 14 membri, iar în anul 1937 avea 930 de membri.

Când a avut loc prima incinerare în România?

Prima incinerare în ţara noastră are loc la 25 ianuarie 1928. În primul an de funcţionare, la crematoriu au fost incinerate 262 de persoane. În 1947 erau incinerate 557 de persoane. Sigur, diferenţa nu este mare. Este important de spus, însă, că toţi cei care au susţinut incinerarea umană nu s-au pronunţat vreodată împotriva Bisericii, erau ortodocşi. Dacă au avut un discurs a fost unul anticlerical pentru că în momentul în care se pune în discuţie deschiderea unui crematoriu, o parte din  preoţii ortodocşi încep să se opună acestei idei. De altfel, ca urmare a reacţiei preoţilor, în anul 1928 Biserica Ortodoxă decide, în urma unui Sinod, ca orice serviciu religios să fie interzis pentru cei incineraţi. Decizia a fost reconfirmată în anul 1933 şi recent în anul 2012. Trebuie precizat, ca o filă de istorie, că în condiţiile în care se formează Statul Naţional Legionar, sinodul BOR propune închiderea Crematorului „Cenuşa”, dar mareşalul Ion Antonescu refuză spunând că este o chestiune de utilitate socială.

De ce credeţi că a acordat Primaria Bucureşti sprijin pentru crematoriu?

Era nevoie de a arde cadavrele persoanelor decedate şi nerevendicate care se aflau la morgă. Dar în timp, Crematoriul „Cenuşa” a început să fie accesat şi de alte categorii de persoane. Prima personalitate importantă care a fost incinerată a fost Gheorghe Derussi, fost minsitru de Externe în Guvernul lui Take Ionescu. Dar aş vrea să adaug că în perioada anterioară construirii crematoriului, de exemplu, Constantin I. Istrati, care a fost preşedinte al Academiei Române, primar al Bucureştiului şi ministru, a fost incinerat, în 17 ianuarie 1918, la crematoriul cimitirului Père Lachaise din Paris. În România, până în anul 2011, aproximativ 67.000 de persoane au fost incinerate. Eu de cinci ani de zile încerc să identific personalităţile care au fost incinerate. Am identificat cam 1.719 personalităţi, cred că este vorba de aproximativ 3% dintre cei incineraţi. Deci până la urmă, cremaţiunea a fost preferată de oamenii obişnuiţi.

A fost cremaţiunea o practică în timpul regimului comunist?

În ciuda caracterului ateu al regimului, în perioada comunistă nu au mai fost construite crematorii în România. De exemplu, în anul 1953 s-a ajuns la 267 de incinerari, deci să susţii că implementarea comunismului a dus la o creştere a numărului persoanelor incinerate, ca o manifestare a regimului, este incorect. De abia în anii '70 se depăşeşte cifra de 1.000 de persoane incinerate, iar cele mai multe incinerări din perioada comunistă, respectiv 1.836, s-au înregistrat în anul 1987. Mai mult, în columbariile de la crematoriu, unde este depusă cenuşa celor decedaţi, sunt însemne creştine. Totuşi, nicio personalitate a Partidului Comunist Român nu a fost incinerată. Nici Gheorghe Gheorghiu Dej, nici Petru Groza. Ana Pauker a fost incinerată, dar în rest este vorba de comunişti din linia a doua sau de ilegalişti.

S-a pus problema construirii de noi crematorii în România?

Da, dar de abia în anul 1987 apar planurile celui de al doilea crematoriu de la Bucureşti. Însă cel de al doilea crematoriu, cel de la Vitan Brănzeşti se inaugurează în 2 iunie, 1994. În 2002, din motive de poluare, dar acolo după părerea mea au fost alte interese, pentru ca era vorba de mafia cimitirelor umane, crematoriul „Cenuşa” se închide şi România rămâne cu un singur crematoriu. Anul trecut s-a deschis un crematoriu privat la Oradea, dar nu e practic crematoriu, ci e un incinerator. Au închiriat o hala şi nu ştiu dacă nu cumva fac un deserviciu cremaţiunii. Totuşi, cremaţiunea poate fi privită ca o afacere şi ca o afacere bună. Costurile pentru incinerare ajung să fie şi de trei ori mai mici decât cele pentru înhumare. Şi altfel cum se explică faptul că sunt atâtea crematorii în Europa, multe dintre ele construite în ultimii ani.

De ce în România mai marii preoţimii se feresc de cremaţiune şi care este viziunea Bisericii Catolice?

În Europa, Biserica Romano-Catolică acceptă servicii religioase pentru cei incineraţi după cel de Al Doilea Conciliu Vatican (care a abordat relaţiile dintre biserică şi lumea modernă, deschis în 11 octombrie1962 şi închis în 8 decembrie 1965 – n. red). În cazul bisericilor ortodoxe, cele din Serbia, Ucraina sau Rusia au devenit în ultima perioadă mai permisive la adresa cremaţiunii. În ceea ce priveşte România, eu am vorbit cu foarte mulţi preoţi ortodocşi, dar majoritatea spun că dacă aceasta este decizia Sinodului, ei o respectă. Dar în Biblie nu scrie nicăieri că nu este voie să incinerezi un trup. Acolo scrie doar că sodomiţii şi desfrânaţii nu au voie să ajungă în Rai. Acest aspect este clar. Totuşi, argumentul esenţial cu privire la respingerea cremaţiunii este cel privind demnitatea trupului, respectul faţa de trup. Dar în Biblie sunt zeci de pasaje care spun că trupul te duce la păcat. Deci până la urmă, în existenţă, ce ne duce mai mult la pacat? Din punctul meu de vedere aici este vorba o discordanţă. Trebuie să spun că incinerarea nu este o practică barbară sau pagână, în condiţiile în care catolicii o acceptă.

Exista crematorii în ţările vecine? Unde se practică cel mai mult incinerarea în Uniunea Europeană?

Cremaţia este răspândită la nivel european, în ţările civilizate. În Uniunea Europeană, 36% dintre persoanele decedate au fost incinerate în 2011. Ţările cu cele mai mari procente sunt Elveţia, unde 85% dintre persoanele decedate în 2011 au fost incinerate, Serbia şi Marea Britanie, unde sunt 265 de crematorii. De asemenea, în Ungaria 46% dintre persoanele decedate au fost incinerate, iar acolo sunt cel puţin 14 crematorii. La noi, cremaţia este o utilitate, iar orice discuţie porneşte de la fenomenul urbanizării, care este foarte important şi care a avut o semnificaţie deosebită, de altfel, în acceptarea incinerării în Europa. 

Care sunt argumentele pentru cremaţiune?

Incinerarea asigură o ieşire demnă din scena vieţii, este o practică recunoscută prin legile Statului Român, încă din perioada interbelică şi are un statut egal, din punct de vedere legal, cu înhumarea, şi mai mult este o practica modernă şi în continuă dezvoltare pe plan mondial. De asemenea, incinerarea este o practică superioară din punct de vedere etic şi estetic înhumării şi presupune costuri mai scăzute decât înhumarea, de aproape trei ori. Un alt motiv este acela că incinerarea amplifică cultul morţilor, punând mai mare accent pe suflet decât pe trup. Trupul, prin moarte,  nu devine decât un rest de existenţă, inutil şi dizgraţios. Incinerarea este o practică opţională şi nu una supusă tradiţiei şi superstiţiilor, iar de la începutul cremaţiunii moderne practica a fost una facultativă. Aceasta nu devine realitate decât dacă cineva îşi exprimă, în mod expres, o asemenea intenţie. Apoi, incinerarea exprimă un nivel superior al libertăţii de conştiinţă, precum şi un mai adânc sentiment al tolerantei şi acceptării diferenţelor. Promovarea incinerării în România actuală exprimă dorinţa de reformă cu adevărat reală a sistemului funerar din ţara noastră. Un alt motiv ar fi acela că incinerarea constituie o necesitate publică la noi datorită crizei locurilor de veci din mediul urban şi are susţinători în toate categoriile sociale si profesionale, precum şi în rândurile multor adepţi ai diferitelor religii. Trebuie spus că incinerarea nu contravine dogmelor religioase, dovada acestei situaţii fiind acceptarea ei de către Biserica Romano-Catolică şi multe alte biserici creştine. Deşi Biserica Ortodoxă Româna respinge incinerarea, bazându-se doar pe tradiţia înhumării şi nu pe texte biblice, mulţi preoţi ortodocşi săvârşesc serviciile religioase pentru cei ce optează pentru incinerare. Incinerarea nu afectează, sub nicio formă, ecuaţia mântuirii şi a Învierii, incinerarea nu loveşte într-un sistem al morţii existent actualmente in România, ci doar îi îmbunătăţeşte acestuia funcţionarea prin caracterul său utilitar. De asemenea, un alt motiv este că incinerarea răspunde mai bine considerentelor de ordin ecologic, decât alte modalităţi de dispunere asupra cadavrului. Focul purifică, simplifică şi condensează ceea ce un individ a reprezentat fiind viu. Astfel, incinerarea poate fi considerată o practică, scoţând în relief esenţe fundamentale umane. Apoi, incinerarea este un instrument democratic, inducând un mai puternic sentiment al egalităţii între oameni şi evită, în mod deschis, vanitatea şi luxul inutil al înhumării.

Articole din aceeasi categorie
Gavril Mihuț este primarul reales al comunei Chiuiești. Aflat la al 5-lea mandat consecutiv, plus încă unul de viceprimar, edilul clujean a candidat la aceste alegeri de unul singur.
22 Iun. 2016
14:14
1
Preotul greco-catolic Teodor Lazăr de la Catedrala Schimbarea la Față din Cluj-Napoca a comentat la Ştirile LOOK PLUS prima întâlnire dintre un papă şi un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, cea mai
23 Feb. 2016
17:50
9
Hiturile sale au făcut istorie și încă sunt preferatele publicului la petrecerile retro. Dr.
01 Mar. 2015
15:16
5
Un comunicat sec şi scurt al Ministerului Apărării Naţionale anunţa, în noiembrie 2011, că sublocotenentul Daniel-Cătălin Trefaş din Batalionul 2 Manevră, aflat în misiune în Provincia Zabul din Afgan
28 Apr. 2014
14:00
4
Ministrul delegat pentru Ape și Păduri, Doina Pană, într-un interviu acordat Agerpres, consideră că în România se pot reduce drastic tăierile ilegale de masă lemnoasă, iar principalele "arme"
14 Apr. 2014
14:58
5
Anca Alina Moldovan nu poate fi numită "necunoscută" pe plan local.
20 Mar. 2014
16:22
6

Post new comment

Comentarii

Un crematoriu deranjeaza sau nu?
Daca privim religios problema, da, deranjeaza. Dar si pe mine ma deranjeaza clopotele zecilor de biserici din jurul blocului/cartierului care le aud in fiecare dimineata de zi libera, cand m-as bucura de liniste sau de preotii care umbla legal la cersit. Lasand la o parte aceste teme: in ceea ce priveste crematoriul si a arde un material, din cate am citit si am discutat cu cei ce stiu, lucrurile stau astfel. O anumita substanta se descompune la o anumita temperatura, fie ea mai ridicata, fie mai joasa, in functie de substanta arsa. Dau exemplul cu lemnul: fumul care se vede la hornurile care mai folosesc lemn pt a face foc nu este nimic altceva decat molecule din lemn care nu se descompun deoarece arderea nu e destul de buna. Fie lemnul nu e uscat, fie soba nu e bun etc. Teoretic, daca toate sunt bine gandit, lemnul arde complet descompunand toate elementele sale distrugandu-le. La una stfel de tip de ardere nu iese fum. Deci dupa aceasta logica e vorba de ce posibilitate de ardere va avea crematoriul in cauza.
Desigur, o data ce dai autorizatia si apoi nu se tin de cuvant sau de folosesc metode inadecvate de incinerare, va fi nasol. Si pe acest motiv inteleg frica de a infiinta un crematoriu.
Din pacate la noi nimic nu se face cu efect pe viitor, nu se proiecteaza pe viitor nimic, se iau solutii de moment care in timp sunt mult mai costisitoare.
In alta ordine de idei, crematoriul e necesar, dar "mai necesar" e calitatea crematoriului.

Un crematoriu in Cluj este absolut necesar. Crestinii pupatori de cadavre cred si nu cerceteaza, n-ai cu cine sa vb.

Zile Pesti!!!!!

Cine vrea să stea pe rotisor, pe ultimul drum, n-are decât. Dar să nu se construiască crematoriu în interiorul oraşului.

Un "rotisor" e cu mult mai bine in interiorul orasului decat un cimitir cat doua cartiere ...

Da, sub balconul tau propun... Ce zici?!

Dat faptul ca balconul meu are "vedere" inspre o centrala termica de cartier (ca in cazul multor persoane!) nu vad nici o problema.

Util articol! Am invatat multe lucruri. Multumesc!

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide