Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Duminică, 07 Aug. 2011, 13:09
0
7671

Boli degenerative ale creierului

boli degenerative ale creierului
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

Creierul este cea mai importanta parte a unui organism, la el ajungand mesaje de la organele de simt si de la terminatiile nervoase. El prelucreaza, analizeaza si compara informatii din interiorul si exteriorul corpului, le transforma in senzatii si le stocheaza in memorie.

Toate procesele care afecteaza elaborarea ideilor, luarea deciziilor, reactiile motorii si endocrine ale corpului au loc aici. Cu toate acestea, cea mai mare parte din ele sunt inca necunoscuta.

Anatomia creierului

Faptul ca la om creierul reprezinta doar 2 % din masa totala a corpului, dar consuma aproximativ 20 % din totalul oxigenului circulant, ne da o indicatie clara despre activitatea sa metabolica si constanta.

Creierul este alcatuit din doua emisfere cerebrale separate de o fisura adanca, dar unite la baza de catre corpul calos (comisura a emisferelor cerebrale), un fascicul de fibre nervoase de aproximativ 10 cm lungime, care garanteaza conexiunea dintre cele doua emisfere.

In fiecare emisfera se gasesc urmatoarele substante:

-    substanta cenusie care formeaza cortexul cerebral: este alcatuita dintr-un procent mare de corpuri celulare, continand cca 60 % din neuronii encefalici. Cortexul este puternic pliurat, astfel incat suprafata sa este de 30 de ori mai mare decat suprafata disponibila pe fata sa interna. Pliurile vizibile pe suprafata cortexului se numesc giri sau circumvolutii, separati de santuri sau fisuri cerebrale, deseori limitand arii cu functii specifice;

-    substanta alba: este localizata mai profund, mai la interior. Este in cea mai mare parte alcatuita din fibre nervoase mielinice, care ajung la scoarta. Mii de fire nervoase se desprind de la nivelul corpului calos in interiorul substantei albe. Cand corpul calos este intrerupt, emisferele sunt capabile sa functioneze independent.

De fapt cortexul este un tesut viu si extrem de rapid in selectarea, compararea, organizarea si elaborarea informatiilor care vin de la scoarta. Apoi le clasifica in imagini, ganduri si emotii si le stocheaza ca amintiri

Ca orice organ, chiar si creierul imbatraneste; in medie, dupa atingerea varstei de 40 de ani, masa lui scade cu 9 g la fiecare an. Aceasta pierdere totala a celulelor active corespunde unei degenerari cerebrale progresive, care poate cauza o pierdere mai mult sau mai putin constienta a capacitatii intelectuale. Bolile degenerative ale creierului provoaca deteriorarea progresiva a unora dintre partile creierului, responsabile cu controlul cunoasterii si a emotiilor. Disfunctia se va amplifica pe parcursul timpului.

Dementa senila

Dementa este una dintre cele mai des intalnite forme a bolilor degenerative ale creierului. Persoanele cu dementa isi vor pierde treptat abilitatile intelectuale si cognitive. Forme diferite de dementa senila afecteaza aproximativ 4 % din populatia peste 65 de ani. Acest procentaj creste pana la 20 % in cazul persoanelor de 80 de ani.

Semnele si simptomele initiale pot fi subtile la inceput, dar pot progresa pana la pierderi importante de memorie, incluzand si: dificultati in rezolvarea de probleme care implica numere sau orientare in spatiu; dificultati de vorbire si de intelegere a limbajului; tulburari de personalitate; incapacitatea de a efectua chiar si sarcini de baza. Dementa poate sa priveze o persoana de independenta sa si sa ii modifice considerabil personalitatea. Aceasta este o boala dificila atat pentru pacienti dar si pentru cei care au grija de acestia.

Aceasta afectiune legata de varsta depinde, de asemenea, si de starea fizica generala a persoanei respective; ateroscleroza (ingrosarea peretilor vaselor sangvine, care scade fluxul si creste presiunea sangvina) este unul dintre factorii care afecteaza in mare masura declansarea acestei boli. Pe de alta parte, exersarea mintii, urmarea unei diete adecvate si lipsa fumatului sunt toti factori de preventie.

Maladia Alzheimer

O boala mult mai devastatoare este maladia Alzheimer. La indivizii de peste 50 de ani, aproximativ 50-70 % din cazurile de dementa sufera de Alzheimer. Debutul dementei are loc in jurul varstei de 70-80 de ani si mai putin la persoanele sub 40 de ani. Atat incidenta (numarul de cazuri noi, intr-un interval de un an, la o populatie) cat si prevalenta (categoria de persoane la care se manifesta tulburarea) cresc puternic, o data cu varsta.

Cauza exacta a bolii Alzheimer, desi este cel mai comun tip de dementa, nu este inca, cunoscuta. Cu toate acestea, exista dovezi ca distrugerea lenta, ireversibila a celulelor creierului are loc atunci cand se acumuleaza proteine anormale in creier. Ca toate formele de dementa, cel mai frecvent, boala se manifesta in randul persoanelor in varsta, simptomele fiind rareori observate sub varsta de 60 de ani. Medicamentele pentru tratamentul bolii au rolul de a suplini si a creste cantitatea de substante chimice cerebrale, numite neurotransmitatori. Terapia medicamentoasa este utila in formele usoare pana la cele moderate ale bolii Alzheimer, dar nu prezinta nici un beneficiu in stadiul avansat al bolii. De fapt, farmacologia de azi nu a gasit inca o solutie impotriva acestei degenerari cerebrale progresive.

Aceasta boala are o componenta genetica evidenta, si nu cauzeaza doar probleme de memorie sau de elaborare a ideilor, ci si de limbaj, si in cele mai grave cazuri, chiar si de postura. Acestea sunt consecintele placii si fibrelor formate prin activitatea anumitor enzime, incepand de la elemente proteice produse de celulele cerebrale sanatoase.

Alte cauze de dementa ar putea fi: accidente vasculare cerebrale, boala Parkinson, boala Huntington, scleroza multipla si dezechilibre la nivelul micronutrientilor. Desi fiecare dintre aceste boli are o patologie, prognostic si tratament diferentiat, toate ar putea evolua spre dementa. In urma consultului medical, examinarii si evaluarii, medicul neurolog poate determina daca simptomele sunt reversibile si poate oferi pacientului schema de tratament adecvata.

Epilepsia

Este o boala caracterizata prin prezenta unor descarcari electrice anormale la nivelul creierului. Principalul simptom al epilepsiei sunt convulsiile repetate, ca urmare a disfunctiei creierului.

Intr-o criza se pot manifesta unul sau mai multe simptome: modificari temporare ale perceptiei sunetelor, mirosurilor, gusturilor; convulsii incontrolabile al muschilor; miscari repetate al ochilor; pierderea completa a constientei. In functie de tipul crizei, pe parcursul acesteia s-ar putea pierde si controlul asupra functiei urinare sau a intestinelor. Daca o persoana are convulsii nu inseamna ca are deja epilepsie: aceasta este diagnosticata atunci cand au avut loc mai multe crize fara o cauza, de genul febra, infectie, etc.

Boala Parkinson

Se poate dezvolta mai de timpuriu si nu are o componenta genetica, chiar daca debutul sau, ca si la Alzheimer, este destul de lent. Spre deosebire de maladia Alzheimer, boala Parkinson nu pericliteaza facultatile mintale decat mult mai tarziu.

Boala este cauzata de moartea unor neuroni specifici localizati in interiorul substantei negre a mezoencefalului. Acesti neuroni produc dopamina, un neurotransmitator foarte important in modularea muschilor. Indivizii afectati de Parkinson sunt usor de recunoscut datorita rigiditatii musculare, unui tremor persistent care este prezent si in somn, si datorita absentei expresiei faciale.

Multe medicamente sunt deja disponibile pe piata; cu toate acestea, terapia medicamentoasa trebuie integrata cu o activitate fizica regulata si specifica.

citynews.ro
Foto: http://today.uchc.edu

Articole din aceeasi categorie
Câteva dintre cele mai puternice şi mai scumpe maşini din lume au fost surprinse şi pe străzile din Cluj-Napoca.
25 Aug. 2014
16:56
42
Primarul Clujului, Emil Boc, a răspuns provocării lansate de luptătorii clubului MMA Transilvania, turnându-și în cap o găleată cu apă cu gheață.
24 Aug. 2014
17:35
23
Actorul Patrick Stewart, cunoscut mai ales pentru rolul căpitanului Jean-Luc Picard din serialul "Star Trek", a oferit o interpretare inedită a provocării ”Ice Bucket Challenge”.
24 Aug. 2014
17:20
2
Provocările reci ca gheața continuă printre vedetele din România.
23 Aug. 2014
18:58
14
Dacă vă face plăcere să mergeţi la nunţi, acum aţi putea chiar să câştigaţi bani din asta.
19 Aug. 2014
16:43
0
Kanye West, cunoscutul cântăreţ de hip-hop vrea să îi ridice soţiei sale Kim Kardashian o catedrală.
17 Aug. 2014
14:43
0

Post new comment

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

Comentarii

Sute de oameni i-au adus, sâmbătă, un ultim omagiu lui Dinu Patriciu, milionarul mort la Londra, însă printre persoanele care au venit la căpătâiul lui nu s-a aflat şi Melanie Chen, femeia care a fost în ultimii ani lângă afaceristul român.
01 Sep. 2014
16:45
Antonia şi Vincenzo s-au împăcat, doar pentru o zi însă, de dragul Mayei, fetiţa lor care a împlinit, zilele trecute, patru anişori. Doar că, după petrecerea de basm a micuţei, cei doi părinţi s-au evitat reciproc. Artista i-a dat de înţeles fostului soţ că va continua lupta pentru Maya, în instanţă, dacă nu-i semnează divorţul din culpă comună.
01 Sep. 2014
16:45
Inchide